Ce bem

Alina Iancu: Vinuri Românești – Experiențe Autentice

Degustarea unui vin este o activitate multisenzorială, iar percepția finală este influențată atât de ceea ce vedem, simțim sau auzim, cât și de ceea ce mirosim și gustăm. Locul în care ne aflăm și emoțiile pe care le avem contribuie și ele la experiența pe care o trăim în acel moment.

Autor articol: Alina Iancu
© Rafi Photografy

Autor articol: Alina Iancu
© Rafi Photografy

© Alina Iancu

O vizită la cramă presupune prezentarea procesului tehnologic, urmată de o degustare ghidată de vinuri și de o plimbare în vie. Se pot face chiar și asocieri culinare sau degustări de vinuri de colecție, verticale acolo unde cramele au astfel de produse în portofoliu. Pentru o experiență de neuitat, cu accent pe socializare și pe descoperirea secretelor vinului, un grup de 10-20 de persoane este ideal. Numărul de vinuri degustate poate varia și el, deși de obicei, se optează pentru 5 – 6 etichete de la o cramă. 


În ultimii ani, cramele din România s-au aliniat tendințelor internaționale și oferă o serie de motive suplimentare pentru a călători direct acolo unde vinul este produs. Fiecare cramă are în spate o poveste și vinuri care merită a fi descoperite și degustate, iar peisajele sunt elemente care fac diferența. Imaginea viței de vie ce pleacă din orașe și urcă pe dealurile din jur încântă privirile vizitatorilor care se îndrăgostesc iremediabil de aceste locuri și se reîntorc ori de câte ori au ocazia. 


Peste 80 de crame din toate regiunile viticole practică turismul viticol și doar o mică parte dintre acestea oferă locuri de cazare. De aceea, de multe ori, recomandările de cazare merg către pensiunile și hotelurile din apropiere. 


Podgoriile precum Dealu Mare sau Drăgășani sunt cele mai apropiate de București, fiind totodată zonele cele mai compacte și mai bine organizate pentru turiști. Și în preajma orașelor Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș, Alba Iulia, Iași, Focșani, Constanța, cât și a altora, experiențele la crame cu tradiție sau noi pot fi la fel de plăcute. 


În țările dezvoltate, drumul vinului este mai bine valorificat datorită infrastructurii, a experienței deja acumulate, a locurilor de cazare, cât și datorită promovării comune la nivel de podgorie sau național. De la o zonă la alta, atât pe plan local, cât și internațional, în funcție de istoria cramelor și de apartenența acestora în diverse asociații, turismul viticol poate reprezenta experiențe diferite. O vizita la cramă poate include un întreg tur al zonei din care face parte sau chiar vizitarea altor obiective turistice din împrejurimi. În plus, locurile cu tradiție de generații pot oferi degustări cu vinuri premium, de colecție, verticale, susținute chiar de proprietarii sau enologii acestora. 


Deși avem o istorie lungă în producția vinului, turismul viticol este un fenomen relativ recent ce a luat amploare în ultimii 10 ani. Fie că e practicat de români sau străini, are scopul de a informa și educa, această componentă importantă putând contribui la creșterea consumului de vinuri locale, atât pe piața internă, dar și la export. Este și un factor ce poate duce la creșterea numărului de turiști care ne vizitează țara. Și un element extrem de important pentru a ne evidenția este dat existența soiurilor autohtone. Producătorii mici și mijlocii care primesc turiști vând între 10-30% din producție direct de la cramă, factor care diminuează alte cheltuieli de promovare și ajută și la fidelizarea clientului.



**********


Autor invitat: ALINA IANCU


Alina este recunoscută pentru lansarea în 2014 a CrameRomania.ro, o bază de date bilingvă a cramelor din România. Un an mai târziu, în 2015 a lansat ReVino.ro, o platformă ce promovează cu succes turismul viticol din România, iar în 2016 a organizat prima ediţie „ReVino – Bucharest Wine Fair”, salon de vinuri și turism viticol.