Ce bem

Frédéric Vigroux: Vinurile românești – O perspectivă internațională

Fiind al 13–lea producător de vin din lume cu ~160.000 ha plantate (pentru comparație, în regiunea Bordeaux sunt 120.000 ha), România nu este un jucător de mici dimensiuni dacă ne raportam la cele 5,1 milioane de hl de vin produse în 2017.

Autor articol: Frédéric Vigroux
© Hélène Viaplana

© Alina Iancu

Epoca de aur sovietică cu fermentarea în cuve cu volumul unei piscine s-a încheiat, însă România încă nu a arătat lumii potențialul său în ceea ce privește vinurile. Din fericire, lucrurile sunt în plin proces de schimbare, ceea ce este minunat! Înainte să producă pentru piețele de export Pinot Noir-ul demisec găsit pe rafturile de jos din supermarketurile din Anglia, România producea vinuri dulci minunate, la fel de prestigioase ca vinurile Tokaji, și am fost chiar surprins să descopăr o sticlă de Grasă de Cotnari din 1969 în distinsul restaurant al lui Paul Bocuse din satul Collonges-au- Mont-d’Or. 


Cu toate acestea, viitorul vinurilor românești nu mai constă în vinurile dulci. Astăzi, mulțumită pionierilor străini care au investit după revoluție, fondurilor europene care s-au dovedit a fi foarte eficiente și unor producători români talentați care s-au raportat inclusiv la experiența vinului din afara țării, România este acum un producător modern care realizează vin folosind o tehnologie de actualitate. În ceea ce privește stilul, România s-a alăturat în cele din urmă tendințelor de a produce vin cu mai puține influențe induse de stejar, cu câteva crame producând organic, cu vinificare parcelară, cu câteva orientându-se către tendința de producție naturală, cu cărți noi publicate despre vinurile românești – totul indică faptul că această țară este pregătită să stea alături de cei mai importanți producători globali. Până acum, gusturile românilor par să aprecieze această evoluție, numărul celor care preferă vinurile demiseci este în scădere. Vinurile albe păstrează în continuare un nivel mai ridicat de consum comparativ cu alte țări, în special varietățile foarte aromate, iar la fel ca peste tot în lume, vinurile rosé câștigă importanță pe tot parcursul anului. 


Cu toate acestea, românii încă preferă vinuri roșii opulente în același timp în care în majoritatea regiunilor este vizibilă o tendință de reducere a nivelului de alcool. De asemenea, este interesant de observat deschiderea mai mare a consumatorilor români față de vinurile importate comparativ cu cea a consumatorilor italieni sau francezi. Această deschidere vizează stiluri diferite de vin: vinuri albe cu un conținut scăzut de alcool și foarte aromate (vinuri pe care terroir-ul românesc nu le poate produce cu ușurință) precum și vinuri roșii prestigioase din regiuni faimoase, în special din Italia. Desigur, românii nu refuză nici tendințele globale de a consuma Prosecco și Pinot Grigio! 


Dacă sunteți interesați de vinurile românești, vă invit să încercați două soiuri care, pentru mine, sunt dintre cele mai reprezentative pentru România: Negru de Drăgășani și Fetească Negră. Chiar dacă terroir-ul românesc poate produce struguri deosebiți din varietăți precum Cabernet Sauvignon sau Merlot, pentru mine, identitatea României rezidă în soiurile indigene, singura metodă de a se diferenția într-o lume competitivă a vinurilor. În ceea ce privește vinurile albe, clima din România este puțin prea călduroasă pentru a produce vinuri premium, prin urmare, propun mereu vinuri albe din zone mai răcoroase mai degrabă decât un anumit soi care nu s-ar exprima în mod deosebit într-o zonă cu un terroir diferit. Acum, dacă vreți să aflați despre ce vinuri este vorba, nu trebuie decât să răsfoiți paginile următoare…


*******

Autor invitat: FRÉDÉRIC VIGROUX, DipWSET

Frédéric este un somelier consultant francez, deținător al diplomei WSET din septembrie 2017 și Formator Certificat WSET pentru Nivelurile 1 – 3. Lucrează ca profesor pentru WSET în Paris și București (Wine Craft), în același timp oferind consultanță enologică și este fondator al companiei de import de vinuri NumberWine.